cu un capăt de creion,
pot să scriu despre un capăt de țară
e pe sfîrșite și ăsta.
mă uit la tine și nu știu ce să-ți zic
ne-am încercuit aici noi doi,
condamnați de expresii estetice predeterminate...
inspectăm limitele, granițele
le mirosim
pînă am vrea să le sărim
sărim coarda cu ele
ne batem joc
să rîdem de toate astea
sîntem atît de liberi
încît încotro ne uităm, și devenim
căci nu-i nimic mai ușor decît să vrei